Reflections on East-West Perspectives

Cum a reușit cultura în România să creeze spații de rezistență în perioada dictaturii comuniste, în ciuda cenzurii și a izolării impuse de regim? Ce rol au jucat instituțiile culturale din Vest, precum Goethe-Institut (deschis la București în 1979), în menținerea unui dialog cultural Est-Vest sub supravegherea Securității? Cum s-au putut construi punți de comunicare și de schimb cultural dincolo de granițele strict păzite? Ce forme de expresie artistică au permis conturarea unei conștiințe critice în contextul propagandei oficiale? În ce mod reverberează aceste practici de rezistență culturală în prezentul digital, marcat tot mai puternic de dezinformare și polarizare? Ce tip de memorie cultivăm astăzi despre trecutul recent și cum ne influențează aceasta capacitatea de a recunoaște formele contemporane de extremism și de manipulare a informației? Ce tensiuni identitare trăiește generația Z în fața moștenirii comunismului și a noilor forme de control informațional? Cum poate arta contemporană să creeze un spațiu autentic de reflecție și dialog între Est și Vest?

Reflections on East-West Perspectives pornește de la aceste întrebări esențiale privind modul în care cultura a traversat granițele ideologice, istorice și simbolice dintre Est și Vest. Trasând un arc peste o perioadă de 50 de ani, instalația performativă investighează formele de comunicare, rezistență și manipulare care modelează identități și percepții colective.

Propunând nu o exemplificare, ci o chestionare a acestor problematici – printr-o abordare contemporană, multidisciplinară și participativă, Reflections on East-West Perspectives reunește practici artistice diverse – de la echipamente de tip analog la tehnologii digitale și AI machine-learning, de la cercetare de arhivă la interviuri, narațiuni interactive și performance-uri – articulându-se în șapte instalații distincte, fiecare explorând un alt aspect al temelor centrale:

1. O plasă de tenis și cornete de hârtie suspendate în ea sau împrăștiate în spațiu, purtând mărturii reale ale comunicării dincolo de Cortina de Fier. Pornind de la exemplul transferului cultural româno-german, materialele utilizate provin din documente selectate din arhive din România și Germania, interviuri, declarații și articole din presa vremii. Instalația evocă pe de o parte jocul copilăriei, cu „gloanțe” din hârtie, iar pe de altă parte pericolul granițelor fizice și simbolice din perioada regimului comunist.

2. Pornind de la materiale din arhiva Kinema Ikon, precum vizita lui Nicolae Ceaușescu la Arad în 1979 (document video care până acum nu a fost expus), instalația reflectă modul în care faptele pot fi transformate în „realități alternative” prin estetica și mecanismele social media. Materialele originale rulează pe un televizor retro; o serie de diapozitive prezintă materialul reinterpretat vizual cu tehnici de colaj analog și digital; materiale video, create cu ajutorul inteligenței artificiale, configurează un posibil viitor, derivat din realitățile trecutului comunist și narațiunile extremiste ale prezentului. Instalația este, totodată, un omagiu artistic adus atelierului multimedia Kinema Ikon, pionier al filmului experimental, al mediilor mixte și al instalațiilor video încă din anii ’70. În contextul regimului comunist, lucrările Kinema Ikon au constituit aproape exclusiv forme de „samizdat”.

3. O instalație cu un retroproiector permite vizitatorilor să reconfigureze, ca într-un puzzle, fragmente de text și imagine pentru a crea propriile povești – unele veridice, altele false – explorând limitele dintre realitate și manipulare.

4. Un telefon cu disc și microfoane exterioare reconstituie atmosfera supravegherii constante de către Securitate, evocând teama specifică regimurilor autoritare, în care fiecare cuvânt rostit (sau scris) putea avea consecințe nefaste.

5. Instalația documentară video semnată de Oscar Loeser (Germania) aduce în oglindă perspectiva germană asupra granițelor interne și a memoriei divizate între Est și Vest, completând reflecția asupra manipulării și relativizării faptelor.

6. Borcane cu sârmă ghimpată „pusă la conservat” chestionează impactul generat asupra prezentului de traumele sociale ale unei Europe de Est marcate de control, izolare și politici represive.

7. Trei testimoniale autobiografice despre cum se raportează generația Z la propriile realități – Calița Nantu și Vlad Hodrea (România), Anke Parusel (Germania) – rulează pe televizoare retro, reflectate în oglinzi, confruntând publicul cu teme precum identitate, autenticitate și presiunile sociale actuale.

Documentarea instalației este derivată din cercetarea doctorală a Roxanei Lăpădat despre impactul pe care politica culturală externă o are ca formă de soft power în perioade de crize, pornind de la exemplul transferului cultural germano-român (1968 – 2007). Desfășurată la Universitatea Aix-Marseille și Universitatea din Tübingen, în cadrul proiectului Horizon Europe NARDIV, aceasta cuprinde o amplă cercetare de arhivă (CNSAS, Arhiva Politică a Ministerului Federal de Externe din Berlin, Arhivele Federale din Koblenz și Berlin-Lichterfelde, arhiva ifa Stuttgart, Arhiva Națională a României, arhive de ziare etc.), dar și interviuri și declarații (incluzând un open call lansat pe canalele Goethe-Institut București). Fragmente din aceste documente vor fi disponibile prin intermediul conurilor de hârtie, cu care vizitatorii pot interacționa în spațiul instalației, precum și online, pe pagina Interfonic.de.

Concept: Roxana Lăpădat, Alex Halka, Vlaicu Golcea Video performance: Calița Nantu, Anke Parusel, Vlad Hodrea Instalație video documentară: Oscar Loeser Coordonator tehnic: Alexandru Andrei Comunicare: Vlad Hodrea Producătoare: Laura Trocan Grafică: Mihai Păcurar

O producție a Teatrului Postnațional Interfonic Parteneri principali: Goethe-Institut București (în cadrul proiectului NARDIV – United in Narrative Diversity, finanțat de Uniunea Europeană), Kinema Ikon Parteneri: Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, Centrul Cultural German Sibiu, Cer Deschis Gallery, Rumänisches Kulturinstitut Wien, Facultatea de Științe Politice a Universității București Parteneri media: RFI Romania, Zile și Nopți

Proiectul „Reflections on East-West Perspectives” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.